Citesc mereu că o gândire pozitivă ajută la vindecare, la o stare psihică bună, chiar se întâmplă o modificare a creierului. Probabil că ceva adevăr este, pentru că oricât de greu mi-a fost aproape toată viața, mereu am avut puterea de a merge mai departe gândindu-mă că pot face aproape totul...în felul meu.
De vreo șapte, opt ani am intrat pe o pantă descendentă fiind afectată de sindromul post polio. Am citit tot ce s-a publicat despre SPP și concluzia este că nu există nicio posibilitate de stopare a degenerării rapide. Și totuși...nu mă las și pentru că nu mai pot merge fara cadru, nu pot sta în picioare decât câteva secunde, am optat pentru un scaun electric și pentru ca musculatura să nu se atrofieze, am luat o bicicleta de cameră pe care o folosesc din două în două zile, la nivelul zero, cam două minute. Și deoarece sunt sedentară, ca să nu mă îngraș, am început, cam de trei luni, cura propusă de un cercetător japonez Yoshinori Ohsumi, care a primit premiul Nobel pentru asta. În fiecare luni după micul dejun nu mai mănânc nimic până a doua zi la micul dejun. Și funcționează. În cele trei luni am pierdut aproape patru kg. Perseveranța o pot socoti o gândire pozitivă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu