CONACUL BELLU

Duminica ne-am hotarat sa mergem sa vizitam conacul Bellu, in Urlati. Am ajuns cu bine la destinatie, si am intrat sa vizitam foisorul, a carui clopotnita este facuta dupa aceleasi planuri ca cea apartinand Manastirii Varbila. Eu nu am putut vizita prea mult, deoarece trebuia sa urc doua etaje si nu am fost in stare. A urcat doar Stuart si mi-a spus ca acolo se afla o colectie de aparate foto si una de costume din perioada respectiva, sec XVIII. Jos am facut trei poze. In camera de jos se afla expuse o serie de reproduceri dupa Durer, donate de regizorul Dan Nastea. De asemenea este un cufar armenesc care necesita a fi restaurat.

Am platit biletul, am cumparat un magnet cu imaginea foisorului si am pornit spre masina ca sa vizitam si casa mare. Cand sa intoarcem masina, motorul a murit... si am stat asa fara sa stim ce s-a intamplat cam o ora. In acest timp am dat telefoane si prietenul nostru Gigi ne-a spus ca vine sa ne ajute cumva. Cand era aproape de Urlati, Stuart reusise deja sa gaseasca hiba si s-o remedieze cat de cat, pentru ca, pentru prima data, nu a luat cutia cu scule in masina. Oricum, cand a ajuns Gigi, cu un var, am pornit impreuna spre casa, cu gandul sa revenim in alta zi sa terminam vizita. Asa ne-am hotarat sa revenim astazi, mai ales ca este atat de frumos afara. Cu toate piedicile puse in calea mea, in speta, treptele, am reusit sa vad tot ce era de vazut in casa de oaspeti.Mi-a placut foarte mult, pacat ca nu am avut voie sa fac cateva poze, mi-a placut mobilierul, tablourile, camera orientala, cu ciubucurile de fumat si tot ce mai era acolo, camera japoneza, iar in dormitor, am fost surprinsa cat de mic este patul. Apoi am stat putin pe veranda, atat cat Stuart s-a dus sa vada crama.

Cand a revenit, impresionat ca acolo jos, exista tot ce trebuie pentru facutul vinului, am plecat, nu inainte de a mai face cateva poze de ansamblu.

O data ajunsi in afara curtii, ghidul nostru ne-a mai spus ca in dreapta casei de oaspeti, cea vizitata de noi, se gaseste ghetaria, in fata mai sunt ceva ramasite ale unor pesteri, in spre stanga sunt ruinele casei de locuit, prabusita la cutremurul din 1940, iar in stanga, mai departe erau bucataria, locuintele servitorilor. Domeniul tinea de pe dealurile cu vii, pana in jos la Cricov. Totul este foarte frumos si linistit. Un loc care merita vizitat si care te lasa sa patrunzi intr-o lume de mult apusa.