Asumarea riscului

De cateva zile, pe toate posturile radio, tv aflam detalii despre tristul eveniment din Algeria, unde au fost ucisi si doi romani. E trist... si totusi... cei care cauta sa-si faureasca un trai foarte bun, poate in termen foarte scurt in raport cu ceea ce pot face in tara, trebuie sa-si asume riscul, atat ei, cat si familiile lor. In Algeria au fost mereu perioade conflictuale, deci riscul este permanent, iar cei care se duc acolo de buna voie, doar pentru ca se castiga foarte bine, ar trebui sa fie obligati, inainte de a pleca din tara, sa faca un angajament scris, ca isi asuma toate riscurile inerente. In orice atac asupra teroristilor se actioneaza neselectiv. Armata algeriana a bombardat masinile in care se aflau si ostatici. Ma repet, este trist ce s-a intamplat, dar nu pot sa remarc faptul ca statul roman isi asuma toate cheltuielile de repatriere si inmormantare pentru cei doi, care lucrau in Algeria pentru ei si nu erau trimisi de statul roman, sa lucreze in folosul statului. Mi se pare nedrept ca bani de la buget sa mearga in astfel de directii, fie ele atat de tragice, sau ca despagubiri in urma proceselor castigate de mii de romani la Curtea Europeana, fara a fi luati banii respectivi de la cei care ar trebui, de drept, sa plateasca. Cu toti acesti bani directionati gresit, s-ar putea imbunatati, in primul rand, sistemul sanitar. Revin la stirea privind suportarea cheltuielilor de inmormantare de catre stat, si imi vine in minte cazul zecilor de morti de la morga din Iasi, daca nu ma insel, care zaceau acolo de mult timp, pentru ca nimeni nu-i revendica si bineinteles ca Primaria (reprezentanta statului in teritoriu) nu avea bani sa ii inmormanteze. A fost nevoie sa apara un om cu bani, dar ce miracol!, si cu suflet, care a platit pentru ca toti acesti nefericiti sa-si gaseasca odihna crestineste. De ce nu face acelasi lucru si patronul care i-a angajat pe romanii din Algeria? De ce statul roman nu ii cere acestuia sa se ocupe de salariatii lui? Dar degeaba ma tot intreb eu de ce? pentru ca raspunsul este tot la mine... traim in Romania si noi actionam dupa reguli numai de noi stiute...