Muzeul Satului

Cu cateva zile inainte de a-mi pleca rudele din Anglia,ne-am gandit sa-i ducem sa vada Muzeul Satului.Am cautat in GPS locatia,ca sa nu avem probleme...eu vizitasem muzeul cu vreo treizeci de ani inainte,si nu eram sigura unde trebuie sa ne oprim.Stiam ca este la intrare in Bucuresti,pe stanga.Aproape de Bucuresti,desi i-am spus sotului sa o tina drept,el a ascultat de vocea GPS si am intrat intr-un cerc vicios,pana cand i-am spus sa iasa din nou in E60 si sa o tina drept.Astfel am ajuns la Fantana Miorita,dar nu am observat nici indicatorul muzeului si nici casutele ascunse dupa vegetatia de pe marginea soselei...si am trecut si de Arcul de triumf si de Statuia Aviatorilor.Fiind sigura ca trebuie sa ne intoarcem,dupa cateva ezitari am reusit sa reperam muzeul. Am intrat pe poarta muzeului si am patruns intr-o lume idilica.Inarmati cu camera foto,cu o sticla de apa,am pornit sa ne delectam privirea cu diversitatea de case ,gospodarii,unelte din diverse secole si zone ale tarii.M-a bucurat sa vad ca erau destui turisti straini interesati si care faceau poze pe care sper ca le vor arata cat mai multor prieteni,odata intorsi in tarile lor de bastina,astfel Romania va fi cunoscuta si sub acest aspect,nu numai prin lucrurile negative care ne-au invadat,in toate domeniile vietii noastre de zi cu zi. Si noi am facut poze pe care sper sa le vada cat mai multi oameni,cei care imi citesc randurile blogului si care sper ca le vor arata si prietenilor lor.De aceea va doresc vizionare placuta si de ce nu,va invit sa vizitati acest muzeu special.